Judetul Bihor

    Orase pline de istorie, zeci de biserici si monumente de arhitectura, paduri intinse, rauri repezi, pesteri impresionante, sate tipice de munte, oameni care pastreaza un mod de viata autentic, pe scurt, un patrimoniu cultural ce dateaza de peste 2000 de ani, sustinut de o natura linistita si plina de pace.
Gastronomie traditionala savuroasa, oameni care sunt intotdeauna bucurosi sa le fiti oaspeti, ghizi care-si reprezinta cu mandrie regiunea, hoteluri si agentii de turism profesioniste ce asteapta sa-si ofere serviciile.
Iata ingredientele unei experiente inedite intr-o regiune departe de a fi obisnuita: judetul Bihor.

Suprafata: 7.544 kmp
Structura fondului funciar: 66,2% teren agricol; 25,8% paduri; 3% constructii; 1,9% cai de comunicatii; 1,8% ape; 1,3% alte suprafete.
Populatia: 596.951 locuitori (50,4% in mediul urban; densitatea 79 loc/kmp)
Resedinta: Municipiul Oradea, 206.235 locuitori.
Asezari: 4 municipii (Beius, Marghita, Oradea, Salonta), 6 orase (Alesd, Nucet, Sacuieni, Stei, Valea lui Mihai, Vascau), 90 de comune si 429 de sate.
Cai de comunicatie: 474 km cai ferate; 2.664 km drumuri, din care 602 km modernizate (436 km nationale).

Asezarea geografica

    Judetul Bihor este situat in nord-vestul Romaniei, fiind strabatut de paralela de 47ø latitudine N si de meridianul de 22ø longitudine E. La N, se Invecineaza cu judetul Satu-Mare; la vest, cu judetele Salaj si Cluj; la SV cu judetul Alba; la sud cu judetul Arad; la V, cu Ungaria. Avand o supraf ata de 7.544 kmp (3,2% din teritoriul tarii si 22,1% din Regiunea de NV) ocupa locul VI In tara si primul loc In Regiunea de NV.

Relieful

    Teritoriul judetului se desfasoara Intre 1849 m, altitudinea maxima din Muntii Bihor si 90 m, altitudinea minima din Campia joasa a Crisurilor, fiind alcatuit din toate trei trepte de relief: treapta montana ocupa 24%, dealurile si depresiunile 32% si campia 44%.
Zona montana este alcatuita dintr-o parte a Muntilor Bihor-Vladeasa, treapta montana cea mai Inalta, cu suprafete de nivelare Intinse, cu sectoare importante de relief carstic din care se desprind culmile Codru-Moma, Padurea Craiului si Plopis, despartite de depresiuni de tip golf (o asociere de dealuri, terase si lunci).
Zona deluroasa reprezinta o treapta intermediara Intre munti si campie, cu altitudini modeste, Intre 200-450 m: D. Plopisului, D. Padurii Craiului, D. Bihorului, D. Codrului si D. Moma.
Zona de campie coboara de la circa 200 m altitudine absoluta, in vecinatatea dealurilor, la 90 m in zona joasa de divagare. Este formata din unitati inalte, de glacisuri, Campiile Calacei, Miersigului, Bihariei, Tasnadului, Campia nisipoasa Carei si unitati joase, aluviale, netede, cu exces de umiditate, Campiile Crisurilor si Ierului.

Clima

    Teritoriul judetului se afla sub influenta circulatiei vestice ce transporta mase de aer oceanic, umede. Etajarea reliefului si particularitatile locale determina existenta unor nuante variate ale climei temperat-continentale moderate.
Media anuala a temperaturii aerului are valori cuprinse intre 10-11øC in zona de campie (10,4øC la Oradea), 7-10øC in zona de deal si de munti josi si 2-7øC in munti (sub 2øC pe culmile inalte).
Temperatura maxima absoluta, +40øC, a fost inregistrata in 21 august 2000, iar temperatura minima absoluta, de -29,2øC, in 24 ianuarie 1942.

Apele

    Raurile de pe teritoriul judetului Bihor apartin bazinului hidrografic al Crisurilor: Barcau (68 km pe teritoriul judetului) cu Ierul, Crisul Repede (101 km pe teritoriul judetului), Crisul Negru (136 km pe teritoriul judetului), si afluentii acestora.
Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, a inceput amenajarea retelei hidrografice pentru a limita inundatiile si pentru a deseca zonele joase cu exces de umiditate, prin crearea numeroaselor canale, printre care si Canalul Colector ce leaga Crisul Repede de cel Negru.
Lacurile naturale: Lacul Serpilor si Lacul cu Stuf de langa Salonta; Ochiul mare de pe Petea; Lacul Taul Mare din Muntii Bihor.
Dintre lacurile antropice, se remarca cele de baraj (Lacul Lesu de pe valea Iadei e cel mai insemnat) si helesteele din zona de campie. Cele mai mari sunt helesteele amenajate in scop piscicol: Cefa (598 ha), Tamasda (200 ha), Homorog (95 ha), Inand (30 ha).

Vegetatia

    Este reprezentata de silvostepa in zona de campie (pajisti in alternanta cu palcuri de stejar), in cea mai mare parte ocupata in prezent de culturi agricole, pajisti secundare, plantatii de salcam; zona padurilor de foioase, alcatuita din paduri de cer cu carpen si cer cu stejar si gorun, in alternanta cu pajisti secundare si culturi agricole; etajul padurilor de foioase (pana la 1000 m), reprezentat de paduri de stejar, de cer cu gorun, de gorun cu carpen, ulm, frasin, paduri de fag cu carpen, de fag, de fag cu molid; etajul coniferelor (1000-1700 m), alcatuit din paduri de molid. Vegetatia intrazonala si azonala e reprezentata de vegetatia de lunca (zavoaie de plop, salcie si pajisti), vegetatia de saratura pe areale umede si arenicola pe nisipuri.
Numeroase specii de plante valoroase sunt ocrotite: sangele voinicului, laleaua pestrita, nufarul termal, strugurii ursului.

Fauna

In silvostepa se remarca rozatoarele, iar padurile sunt populate cu caprior, cerb, mistret, urs, veverita, ras, jder, fazan etc. Apele de munte reprezinta domeniul pastravului, in apele de deal sunt specifici lipanul, cleanul si scobarul iar in cele de ses, crapul si bibanul.

Arii naturale protejate

In judetul Bihor exista peste 60 de rezervatii naturale si monumente ale naturii (dintre care se detaseaza Cetatile Ponorului, Cetatea Radesei, Valea Sighistelului, Izbucul de la Calugari, Groapa Ruginoasa-Valea Seaca, Valea Galbenei, Platoul Carstic Padis, Saritoarea Bohodeiului, Poiana Florilor, Pestera Vantului, Pestera Meziad, Paraul Petea, Defileul Crisului Repede si Parcul Natural Apuseni, 75.784 hectare, din care 31,92 % pe teritoriul judetului Bihor