Oradea este un oraș minunat care a devenit unul dintre cele mai frumoase din România grație clădirilor sale în stil clasic, baroc și secession. Centrul orașului Oradea este un adevărat muzeu în aer liber cu bijuterii arhitectonice precum Palatul Vulturului Negru, Biserica cu Lună, Palatul Episcopiei Greco-catolice sau Casele Adorjan. Mai mult, Oradea se mândrește și cu una dintre cele mai bine păstrate cetăți antice din țara noastră, ce poate face cu ușurință concurență Cetății Alba Carolina din Alba-Iulia.Totodată Oradea este și cel mai important oraș din regiunea istorică Crișana.

Stațiunile balneare Băile Felix și Băile 1 mai se află la o distanță de 9 km, respectiv 8 km de oraș. Pe lângă apele termale recunoscute pe plan internațional pentru efectele terapeutice, în această zonă se găsește o formațiune carstică spectaculoasă, mai exact, un aven cu o adâncime de 86 de metri, denumit în zonă “Craterul de la Betfia”, precum și Pârâul Peța, cu o vegetație tropicală unică în Europa. De secole, municipiul Oradea a reprezentat un punct important de referință pentru zonă, fiind cel mai important centru cultural și comercial.

1.Cetatea din Oradea

Este un monument arhitectonic din România, una dintre puținele cetăți utilizate și în prezent. Se spune despre cetate că nu putea fi cucerită din cauza vastelor rețele subterane de legături cu exteriorul. Șanțul cu apă al cetății era umplut în caz de asediu cu apă termală (prin aducțiuni) din râul Peța. În prezent, în incinta cetății funcționează Facultatea de Arte Vizuale a Universității din Oradea.

Legenda spune că într-o seară a anului 1092 în timp ce regele Ladislau I al Ungariei era la vânătoare în țara Crișurilor, o poiană largă, străjuită pe ambele părți de apele Crișului Repede, boarea dimineții a cuprins fiecare vietate ce se afla prin preajmă. Regele Ladislau a adormit repede, iar în vis i s-au arătat doi îngeri care i-au cerut să clădească acolo, fără ezitare, o mănăstire zidită sub hramul Sfintei Fecioare. A numit acest loc Várad, iar în jurul mănăstirii a fost construită o cetate ce a stat secole în șir în apărarea creștinătății.

Componentele Cetatii: Bastionul Aurit, Bastionul Bethlen, Bastionul Ciunt, Bastionul Crăișorul, Bastionul Roșu, Curtina spre Bastionul Aurit, Curtina dintre bastionul Aurit și Ciunt, Curtina spre Bastionul Bethlen, Curtina dintre Crăișorul și Roșu, Corpul A, Corpul B, Corpul C, Corpul D, Corpul E, Corpul G, Corpul I, Corpul J, Corpul K, Corpul L, Corpul M, Corpul P, Biserica Romano-Catolică din Cetate, Brutăria, Grajdurile, Poarta de Vest, Statul Major al garnizoanei

Corpul B cuprinde Palatul Princiar(colțul vestic) – a fost construit în două etape între 1620-1629, respectiv 1638-1648, sub oblăduirea principelui Gabriel Bethlen și după planurile arhitectului italian Giacomo Resti. Inițial făcea legătura între vechea catedrală gotică și palatul episcopal renascentist (Corpul A), si corpul A avea rol inițial de reședință princiară. Actualmente leagă extremitatea sudică a palatului cu biserica barocă. El adăpostește în interiorul său Direcția Județeană a Arhivelor Statului, filiala Bihor.

Biserica romano-catolică din Cetate – construcție datorată perioadei de dominație austriacă și planurilor arhitectului Lodovico Marini – peste structuri mai vechi, din care unele păstrează, conform opiniei unor istorici și arhitecți, și elemente constructive turcești. Biserica a fost ridicată în efortul de refacere a cetății dintre anii 1775-1777 și vine în continuarea Aripii date de Corpul C al Palatului Princiar.

Construcția barocă de o simplitate deosebită, inițial deservea doar garnizoana militară din cetate. În timpul războaielor napoleoniene (1813) și o perioadă după, servește ca biserică pentru prizonierii francezi din cetate. În incendiul ce mistuie orașul în 1836, turnul baroc este distrus, în locul său construindu-se un turn piramidal simplu. Actualmente, după ce o perioadă de aproape cinci decenii de ateism comunist a fost spațiu de păstrare, a fost renovată și din anul 2000 este biserică funcțională pentru slovacii romano-catolici din Oradea.

Brutăria (Muzeul Pâinii) a fost construită în 1692, imediat după ce austriecii au cucerit cetatea la ordinul generalului Corbelli. Brutăria cu șase cuptoare s-a realizat, cel mai probabil, după planurile inginerului militar, baronul Ernst von Borgsdorf, care a fost însărcinat de Curtea vieneză cu efectuarea planurilor de refacere a cetății orădene. Demn de remarcat este faptul că ințial aici existase o clădire cu rosturi asemănătoare, o magazie de merinde, și că din 1692 până în 1997 și-a păstrat funcțiunea principală. Actualmente clădirea este dezafectată, însă conform planurilor de reabilitare și revitalizare ale Cetății Oradea, în interiorul acestei clădiri va funcționa, așa cum este și normal, un Muzeu al pâinii.

Un muzeu interactiv, unde cei interesați vor putea să își plămădească și să iși coacă, precum cu secole în urmă, o pâine adevărată.

Grajdurile clădirea cunoscută sub această denominație a fost construită în al doilea deceniu al secolului al XVII, fiind terminată în 1618 probabil odată cu Bastionul Bethlen. Ea este lipită de latura interioară sudică ce face legătură dintre bastion și curtina cu bastionul Crăișorul și inițial a îndeplinit rol de cazemată pentru apărarea laturii de sud a cetății. Pierderea funcțiunii strict defensive, dar și modificarea tehnicilor de război din secolului al XVIII-lea fac ca peste aceasta, posibil afectată de numeroasele asedii, să se ridice o clădire de grajduri. Adăpătorile și fântâna din apropiere relevă rolul ei.

Program:  Marti-Duminica: 10:00-18:00/ Luni: INCHIS

Adresa: Piata Emanuil Gojdu, nr. 41, Oradea

Telefon: 0724437098

2. Sinagoga Neologa Sion din Oradea

Este situată în partea opusă a Pieţei 1 Decembrie, pe str. Independenţei. Construită după scindarea comunităţii evreieşti din Oradea în ortodocşi şi congresişti sau neologi, ea devine o realitate arhitecturală în peisajul orădean în anul 1878. Impozanta construcţie eclectică s-a realizat după planul efectuat de Busch David şi de către Rimánoczy Kálmán sr. La fel ca şi în cazul celeilalte sinagogi decoraţiile exterioare şi interioare sunt de inspiraţie maură. Diferenţele esenţiale dintre cele două aşezăminte cultice mozaice constă în monumentalitatea acesteia din urmă. Comparativ cu Sinagoga ortodoxă, cea Neologă se impune prin masivitate, impozanţă şi, nu în ultimul rând, amplasament favorabil.

Program: Aprilie-Octombrie: 10:00-18:00

                    Noiembrie-Martie: 09:00-17:00

Adresa: Aleea Emanuil Gojdu, nr. 39-41, Oradea

Telefon: 0259 437 000

3. Piața Unirii

Un centru cu o istorie vastă in care putem regăsi numeroase clădiri, ea fiind gazda mai multor idei materializate de-ale diferitor maeștrii arhitecți, pictori, constructori  care, chiar dacă nu au atins nivelul geniilor lumii, au lăsat daruri prețioase pe acest pământ. Iar, dovada timpului este cea mai puternică în a indentifica adevărata măiestrie care se regăsește în fostul Oraș Nou, actuala Piața Unirii.

Printre cele mai importante monumente din Oradea, rezultate vizibile ale renașterii, ce se regăsesc în Piața Unirii sunt:

• Primăria Oradiei (1901 – 1903), arhitect Kálmán Rimanóczy jr.;
• Palatul Episcopiei Greco-Catolice(1903 – 1905), arhitect Kálmán Rimanóczy;
• Casa Kovács(secolul XIX), arhitect necunoscut;
• Palatul Vulturul Negru(1907 – 1908), arhitecți Komor Marcell şi Jakab Dezső;
• Palatul Moskovits Adolf și fiii(1904 -1905), arhitect Kálmán Rimanóczy jr.;
• Biserica Romano-Catolică „Sf. Ladislau” (1720 – 1733), arhitect Franciscus Suszter;
• Biserica Adormirii Maicii Domnuluisau Biserica cu Lună (1784 – 1832), arhitect Iacob Eder;
• Catedrala Greco-Catolică „Sf. Ierarh Nicolae” (1800 – 18010), arhitect necunoscut;
• Statuia ecvestră de 8,5 tone, turnată în bronz, a lui Mihai Viteazul, amplastă în centrul Pieței Unirii în 1994 și realizată de Alexandru Gheorghiță și Georgeta Caragiu.

4. Palatul Primăriei

Clădirea primăriei este opera arhitectului Rimanóczy Kálmán-junior, cel care câştigă în 1896 concursul de proiecte pentru realizarea noului sediu al Primăriei. Construcţia acestui obiectiv monumental începe cu demolarea vechii reşedinţe episcopale în anul 1901, apoi cu lucrările la fundaţie în luna februarie a anului 1902. În octombrie 1903, clădirea era inaugurată şi pusă în funcţiune.

5. Turnul cu ceas

Faţada cu bogăţia sa de elemente arhitecturale (pilaştri, colonade, balcoane, arcade, porticul carosabil şi, până recent, grupul statuar alegoric) au fost atent tratate de proiectantul-executant. Ele sunt puse în evidenţă şi de relativul clasic şi modestia compoziţională a aripilor laterale. Turnul cu ceas a servit ca punct de veghe pentru pompierul de serviciu al oraşului. În mod ironic, în 1944, turnul împreună cu acoperişul şi ultimul etaj au fost mistuite de flăcări. Ele au fost refăcute. De asemenea turnul poate fi vizitat în cursul programului.

Program: VARA (01.04-30.10): Marti-Duminica: 12:00-19:00

                  IARNA (01.11-30.03): Marti-Duminica: 12:00-17:00

*Obiectivul turistic este inchis in zilele de LUNI si zilele de SARBATORI LEGALE

Adresa: Piata Unirii, nr. 1-3, Oradea

Telefon: 0259 408 881

Web: www.oradea.ro

6. Palatul Vulturul Negru

A fost construit între 1907-1908 de arhitecții orădeni Marcell Komor și Dezső Jakob, în stil secession. Antreprenorul lucrării a fost Ferenc Sztarill. Pe locul acestei clădiri s-a aflat palatul Arborele Verde, care dispunea de o sală ce găzduia manifestările culturale și politice.

Clădirea este de colț, cu parter înalt și patru etaje, format din două corpuri între care se găsește un pasaj vitrat cu acces spre str. Independenței, Piața Unirii și str. Vasile Alecsandri. Fațada principală dinspre Piața Unirii este asimetrică, fiind formată din două corpuri mari, inegale, ce relevă cel mai bine stilul secession. Fațada corpului din str. Independenței este mai ordonată și sobră. Motivul central îl reprezintă un corp ieșit, impărțit în două registre, care se termină în atic trilobat, având un vitraliu în timpan. Vitraliul cu vulturul negru, devenit o emblemă a ansamblului, a fost executat în 1909, în atelierul orădean Neumann K.

Palatul Vulturul Negru este cea mai importantă clădire a stilului său, din Oradea. Clădirea este multifuncțională, cuprinzând, la vremea inaugurării, cazino, hotel, birouri, restaurant, grupate în trei corpuri asimetrice. În prezent, în clădire funcționează multe cluburi, cafenele, restaurante, fiind un loc important de intalnire pentru scena sociala a Oradiei.

Program: Deschis non-stop

Adresa: Piata Unirii, Oradea

Telefon: 0259 450 000

7. Biserica cu hramul „ADORMIREA MAICII DOMNULUI”

Cunoscută mai frecvent sub denominaţia de „Biserica cu Lună” se află vizavi de catedrala greco-catolică, în colţul SE al Pieţei Unirii. La ea s-au demarat lucrările constructive începând cu luna noiembrie a anului 1784, anul când Transilvania era bulversată de una dintre cele mai puternice mişcări ţărăneşti transilvănene. Arhitectul care a elaborat planul clădirii a fost Iácob Eder, iar antreprenorul construcţie inginerul Ioann Lins. Lucrările de zidărie sunt terminate în anul 1790, iar pe data de 17 noiembrie a aceluiaşi an se oficiază şi prima slujbă religioasă. Sfinţirea bisericii se face mult mai târziu, la mai mult de patru decenii, în anul 1832, când era deja terminată şi pictura interioară.

Stilul în care a fost construită este cel al barocului târziu cu vădite elemente clasicizante, dar şi cu o puternică amprentă autohtonă, provincială. Interiorul se încadrează strictelor norme de dezvoltare spaţială ale stilului bizantin, urmărindu-se cu stricteţe canoanele acestei biserici. În tâmpla iconostasului se afla la un moment dat o pictura cu chipul lui Horea, unul dintre conducătorii răscoalei din 1784, ea fiind considerată de către mulţi istorici ca fiind singura reproducere autentică a fizionomiei acestuia. Ea este înlocuită în zilele noastre cu o copie, originalul găsindu-se în muzeul Episcopiei Ortodoxe de Oradea.

Supranumele de „Biserica cu Lună” i se trage de la mecanismul instalat în anul 1793, în turnul bisericii. Orologiul şi luna sunt opera inovativului mecanic orădean, Georg Rueppert. Mecanismul care roteşte luna este conceput să facă o rotaţie completă în jurul axei sale în 28 de zile, indicând în acest fel fazele lunii, în funcţie de ciclul cotidian marcat de mecanismul de ceas. Pe roata ancoră a orologiului se poate citi şi astăzi, scris în limba germană numele constructorului: „Georg Rueppert in Grosswardein, 1793” (Georg Rueppert în Oradea Mare, 1793).

Adresa: Traian Mosoiu, nr. 4, Oradea

Telefon: 0259 434 246 / 0359 427 822

Web: www.bisericaculuna.ro

8. Piata Ferdinand

Configurata din mai multe monumente culturale si de arta cu numeroase stiluri arhitecturale (clasicist, neoclasicist, eclectic, secession).

Aici gasim urmatoarele cladiri:

• Teatrul Regina Maria Oradea
• Bazarul
• Hotelul Astoria
• Hotelul Transilvania
• Palatul Levay
• Casa Poynar

Edificiul arhitectural care domina Piata Ferdinand prin stilul sau eclectic este Teatrul de Stat “Regina Maria”, construit in anul anul 1900, de arhitecţii Fellner şi Helmer. Fatada este decorată cu elemente neoclasice, neorenascentiste, iar in interior predomină stilul neobaroc si secession. Dupa finalizarea lucrarilor la Teatrul de Stat, în anul 1900 au inceput lucrările de ridicare a clădirii Bazarului, ce are faţada principală pe strada Republicii. O cladire masiva, dominata de simetrie si de un impozant frontispiciu realizata in stil eclectic.

9. Centrul Pietonal Corso

O zonă des circulată atât de locuitorii orașului, cât și de turiști, însă deseori valoarea lui arhitecturală trece neobservată. Diversele realizări arhitecturale în stilurile ecletic, secession, baroc și art nouveau armonizează pietonala Corso și îi atribuie acesteia un sentiment unic și distinct.

Palatele care îmbracă pietonala datează de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX și marchează trecerea de la clasicism spre ecleticismul timpuriu. În prezent, majoritatea palatelor sunt restaurate și disponibile utilizării publice sau private.

Unul dintre complexele arhitecturale luxoase care împodobește centrul orădean îl reprezintă fostul Hotel Rimanoczy, locația actualului restaurant „Butoiul de Aur”. Construcția monumentală prezintă o arhitectură ecletică și transmite un aer influențat de stilul neogotic. Arhitectul Rimanoczy Kalman a început construcția hotelului modern în anul 1890 și a fost finalizată și deschisă publicului în 1892.Alt monument care ornamentează Corso-ul prin arhitectura ecletica este Hotel Parc. Acesta a fost construit pe o veche clădire barocă și a fost deschis publicului în anul 1915.

Pe masură ce parcurgem pietonala, stilului ecletic i se alatură un stil distinct, cel romantic cu influențe neogotice îmbinat cu arhitectura barocă. Acesta este întalnit la Biserica Sfânta Ana, care veghează asupra Corso-ului orădean și datează din anul 1774. Biserica este unită printr-o evoluție istorică comună de Mănăstirea Ursulinelor. În prezent, în complexul mănăstirii funcționează „Liceul Ady Endre”.

Adresa: Strada Republicii

10. Bazilica Romano-catolică „Ridicarea la Cer a Fecioarei Maria”

Catedrala Diecezei de Oradea. Lăcașul constituie împreună cu  Șirul Canonicilor și cu Palatul Episcopal cel mai mare ansamblu baroc de pe teritoriul României. Papa Ioan Paul al II-lea i-a acordat în anul 1991 rangul de basilica minor.

Este situată pe strada Şirul Canonicilor, în interiorul Parcului Complexului Baroc, spaţiu care adăposteşte şi Palatul Episcopal Romano-Catolic şi se constituie în cel de al patrulea sediu episcopal pentru cultul romano-catolic în arealul orădean. Accesul spre acest lăcaş de cult se poate face fie pe poarta principală a complexului baroc, fie pe poarta ce dă în nava catedralei. Clădirea catedralei este opera arhitectului vienez Franz Anton Hillebrandt, cel care a acceptat propunerea episcopului Paulus Forgács de a o construi. Interesant de semnalat este faptul că, din 1750 şi până în 1 mai 1752, când se pune piatra de temelie, numele arhitectului austriac este omniprezent, însă, din acest moment, el dispare şi este înlocuit de cel al constructorului italian Giovanni Battista Ricca. O soartă tristă plana asupra celor care şi-au legat numele de acest aşezământ de cult, italianul Ricca moare în 1756. Venirea noului episcop, Adam Patachich dă un impuls construcţiei. El aranjează în aşa fel lucrurile încât în paralel cu construcţia Palatului Baroc, acelaşi Franz Anton Hillebrandt, devenit între timp arhitect şef al Curţii Imperiale, catedrala să fie construită sub supravegherea sa de către austriacul Johann Michael Neumann. Din anul 1761 asupra planurilor lui Ricca se revine şi ele sunt înlocuite cu altele, astfel în loc de o bazilică în stilul barocului nord-italian se va edifica o clădire în stil baroc austriac târziu. După mai multe modificări de planuri şi stagnări ale lucrărilor, în vara anului 1779 lucrările i-au sfârşit. Un an mai târziu, pe 25 iunie 1780, are loc sfinţirea lăcaşului de cult.

Aflată într-o superioară stare de conservare, atât interior cât şi exterior, clădirea se distinge prin monumentalitate exterioară şi printr-o inteligentă exploatare a spaţiului interior. Toţi cei care îi calcă pragul şi pătrund în interiorul ei se vor simţi dominaţi de o profundă stare elevaţie mistică, în mare datorată jocului de lumini, umbre şi al celui de culori, dar şi efectului deosebit al altarului. Cromatica deosebită, compoziţia picturală şi acustica angelică sunt cu siguranţă elemente ce susţin o profundă atractivitate a Bazilicii Minor.

Program: Zilnic: 07:00-19:00

Adresa: Sirul Canonicilor, nr. 2, Oradea

Telefon: 0359 411 118

Link: www.varad.org/ro

11. Dealul Ciuperca 

Locul potrivit pentru a te bucura de răsăriturile, apusurile și cerul înstelat ce surprind plăcut pe oricine. Este unul dintre simbolurile orașului Oradea și poate fi găsit cu ușurință urcând cu mașina până în capătul străzii Graurilor sau pornind la pas de pe strada Olteniei – între nr. 68 și 70. Acest punct turistic este în curs de reamenajare.

Băncuțe, pergole, zone de relaxare, amfiteatru în aer liber, un restaurant, cinci puncte de belvedere legate între ele cu o alee și mult spațiu verde – toate cele menționate anterior sunt puse la dispoziția vizitatorului, indiferent de zi și de anotimp.

Adresă: Strada Graurilor, nr.80

Surse:

www.wikipedia.ro
www.oradea.travel
www.ghidlocal.ro
www.oradeainimagini.ro