Biserica de lemn din Josani se găseşte în imediata aproiere a noii biserici de zid a satului, sat care aparţine comunei Măgeşti, judeţul Bihor. Apropierea spaţială dintre cele două lăcaşe de cult evidenţiază parcă împletirea fericită dintre trecutul şi prezentul unei comunităţi rurale, în care spiritualitatea ortodoxă are rădăcini adânci. Biserica din Josani poartă hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”.
Prima biserică de lemn a satului Josani a fost situată pe Dealul Bisericii sau Dealul Popii, nu la mare depărtare de uliţa principală, unde azi se găseşte o cruce care aminteşte că aici a fost cândva altarul unei biserici. Biserica a fost strămutată pe actualul amplasament în 1798, potrivit unui document datat 7 martie 1798, prin care, stăpânul locului, Capitlul Episcopiei Romano-Catolice de Oradea, aproba strămutarea vechiului lăcaş de cult.
După ce a primit aprobarea biserica a fost mutată pe vatra actuală, la aproximativ 300 – 400 metri de vechiul amplasament, fără a fi demontată în întregime, fiind trasă de cai la vale. După mutare biserica a fost renovată, fiind adăugată şi o prispă de jur împrejurul bisericii. În anul 1920 este înlocuit acoperişul din şindrilă cu ţiglă, această fiind îndepărtată în timpul restaurării din 1970.
Ca elemente ce individualizează arhitectural biserica din Josani pot fi amintite absida pentagonală, decroşată, care se distinge în planul bisericii, iar în elevaţie arcul frânt al boltirii din naos. Bolta altarului se racordează cu pereţii de la răsărit prin trei calote.
În interior biserica nu are pictura, pereţii fiind împodobiţi cu icoane pictate pe diverse materiale (hârtie, lemn şi sticlă), fiind considerate adevărate opere ale artei plastice bisericeşti. Icoanele sunt împodobite la rândul lor cu ţesături de casă donate de săteni. Una dintre cele mai importante obiecte adăpostite aici este o icoană, care îl însăţişează pe Arhanghelul Mihail şi care este datată la 1806.
La biserica de lemn din Josani se păstrează un număr de 10 documente vechi, tipărituri româneşti, de o mare importanţă, nu numai ecleziastică ci şi istorică, care reflectă modul în care circula cartea românească de o parte şi alta a Carpaţilor. Unele dintre ele sunt tipărite în Transilvania, la Bălgrad (Alba Iulia), altele la Blaj, însă sunt şi documente tipărite la Rîmnic şi Buda.
La exterior biserica este împodobită cu un foarte frumos brâu împletit, întrerupt din loc în loc de suprafeţe plate marcate cu puncte incizate. Tot la exterior biserica este împodobită cu console cu profiluri lobate care reprezintă elemente artistice de real interes.
Clopotele bisericii sunt vechi, unul dintre ele a aparţinut vechii biserici din deal, cel de al doilea a fost cumpărat ulterior si donat bisericii.
Datorită vechimii sale şi obiectelor vechi, cu semnificaţii istorice, adăpostite aici biserica a fost inclusă pe lista monumentelor istorice cu codul BH-II-m-B-01164.